EDUCATIE FINANCIARA

Paradisul fiscal – ce impozite se pot evita, statistici

PARADISUL FISCAL

 Paradisul fiscal este o jurisdicție care oferă contribuabililor condiții fiscale sau alte condiții favorabile în raport cu alte jurisdicții. Nu există o definiție general acceptată a ceea ce transformă o țară sau o jurisdicție într- un paradis fiscal. Activitățile care sunt în mod obișnuit asociate cu astfel de locuri depășesc cu mult impozitele. Termenul se referă cel mai frecvent la acele țări sau jurisdicții care au un regim cu impozite reduse. Pot fi si jurisdictii  fără impozite sau care oferă stimulente fiscale generoase.

Paradisul fiscal – definitii

Unele definiții se concentrează exclusiv pe impozitare. De exemplu, un paradis fiscal  este o jurisdicție în care anumite impozite, sunt percepute cu  rată scăzută sau deloc. Alte definiții se referă la un stat, o țară sau un teritoriu care menține un sistem de secret financiar.  Astfel se permite persoanelor fizice străine să ascundă active sau venituri pentru a evita impozitele în jurisdicția țării . Unii se referă la “jurisdicții de secret” ca o alternativă la “paradisurile fiscale” pentru a sublinia elementul de secretizare. Un index de secretizare financiară clasifică jurisdicțiile în funcție de mărimea și secretul acestora.

Paradisul fiscal – ce impozite se pot evita

Câștigurile provenite din veniturile generate de bunurile imobile  pot fi sustrase de la impozitare. În cazul în care impozitele  sunt plătite în jurisdicția fiscală, companiile pot evita impozitele în jurisdicția lor de domiciliu. Aceasta pentru ca taxa a fost deja plătită în jurisdicția cu nivel mai scăzut de impozitare. Unele taxe cum ar fi  TVA-ul la prețul inițial de achiziție al imobilului, nu pot fi evitate.  Acestea sunt percepute de țara în care se află proprietatea imobiliară și,  trebuie plătite in țara respectiva. Singurul lucru care se poate face este alegerea unei țări care are rate mici de impozitare.

Persoanele fizice sau entitățile corporative pot stabili filialele coajă sau se pot deplasa în zone cu niveluri de impozitare reduse.  Aceasta creează o situație de concurență fiscală între jurisdicții. Diferitele jurisdicții pot fi paradisuri pentru diferite tipuri de impozite și pentru diferite categorii de persoane sau companii. Jurisdicțiile suverane sau teritoriile autoguvernate în temeiul dreptului internațional au puterea de a adopta legi fiscale care afectează teritoriile lor.  Sunt exceptate cazurile  în care acestea sunt limitate de tratatele internaționale anterioare.

Paradisul fiscal – statistici

Un raport din 2012 al Rețelei Britanice de Justiție Financiară a estimat că între 21 de miliarde de dolari și 32 de miliarde de dolari sunt protejați de impozite în paradisurile fiscale nedeclarate la nivel mondial. Dacă o astfel de avere câștigă 3% anual și astfel de câștiguri de capital sunt impozitate la 30%, aceasta ar genera venituri fiscale între 190 și 280 de miliarde de dolari, mai mult decât orice alt adăpost fiscal . Cu toate acestea, în ciuda faptului că a fost citat pe larg, metodologia utilizată în calcule a fost pusă la îndoială iar directorul pentru politica fiscală a Institutului Chartered de Impozitare a exprimat și scepticismul asupra exactității cifrelor.

Un alt studiu recent a estimat valoarea bogăției offshore globale la cifra mai mică, dar totuși considerabilă, de 7,6 trilioane de dolari SUA. Această estimare a inclus numai active financiare: Metoda , probabil, oferă o limită inferioară, în parte pentru că captează numai averea financiară și ignoră activele reale. În definitiv, indivizii cu valoare netă pot depozita opere de artă, bijuterii și aur în depozite pentru obiecte de valoare – Geneva, Luxemburg și Singapore. Persoanele cu înaltă valoare netă dețin și proprietăți imobiliare în țări străine. Un studiu realizat de 60 de companii americane mari a constatat că au depus 166 miliarde USD în conturi offshore în cursul anului 2012, adica peste 40% din profiturile lor din impozitele SUA.

Pastila de credit

Jurnalul unui bancher II

“Ora 13, 00. Pauză de masă. Unul dintre clienti sustinea sus si tare să-i incheie functionarul viramentul, să nu intrerupă operatiunea taman la jumătate, pe motiv de pauză. A trebuit să chem bodyguardul să-l dau afară. Nesimtitul. I-am blocat si conturile si am trimis o adresă la Biroul de Credit că nu mi-a restituit in viata lui nicio rată din creditul luat. Să-l văd acum dacă mai are chef de tampenii!
*Ora 13, 15. Tot pauză de masă. Mă gandesc să-mi comand ceva special. Am găsit pe Internet o salată de melci de Bourgogne, care se mănancă cruzi. Cred că o să mi-o comand. in fond, dacă nu-mi plac, fac concurs cu ei.
*Ora 14, 00. Tot pauză de masă. A venit pe intranet o circulară in care suntem atentionati la expunerea la risc. Foarte ciudat. Nu se spune nicăieri care risc!!! Poate trebuie să deducem noi, dar nu ni se sugerează nici un indiciu in text. Dacă e totusi, o glumă? N-o să răspund.

*Ora 15, 00. Tot pauză de masă. Mi-a mai venit o idee. La fiecare intrebare idioată pusă de clienti, să li se perceapă cate 50 ron. Asta ca să nu-i taxez prea mult. Vrea careva să afle ce comisioane va plăti la rată, pe langă alea afisate? Nicio problemă! 50 lei si ii spunem. Vrea omul să afle de ce figurează in Biroul de Credit amboulea? Alti 50 de lei! La 10 intrebări din astea de neam prost, poate primi o reducere de unu la sută! Ca să nu se zică că suntem nesimtiti.
*Ora 16, 00. S-a terminat pauza de masă. Urmează pauza de scaun”.
(cadouribancuri.ro)